Europa in 2020

Europa în 2020: o nouă strategie economică
Europa este în prezent în curs de dezvoltare de la cea mai devastatoare criză financiară şi economică vazută de pe continent din anii 1920.
Scădere bruscă a preţurilor care a lovit lumea, în 2008, a șters 20 de ani de progres, puţini fiind cei neatinși.
Aproximativ 7 milioane de lucrători și-au pierdut locurile de muncă în termen de 8 luni, ridicând numărul de şomeri până la 23 de milioane. Numărul de deposedări ale caselor a crescut pentru că proprietarii de case nu au reușit să respecte graficul de rambursări ipotecare; afaceri întregi au intrat în faliment şi bănci din întreaga lume au trebuit să fie salvata de către guverne.
La începutul anului 2010, deficitul public a ajuns la 7% din PIB şi datoriile au crescut la peste 80%, chiar dacă perioada premergătoare la criza a fost marcată de o economie în creştere şi standardul de viaţă mai ridicat în mare parte din UE. Între anii 2000 şi 2008, progresele au fost evidente nu numai asupra bilanţurilor, dar şi în case şi birouri - PIB-ul pe cap de locuitor a crescut cu 13,5%, iar şomajul a scăzut la 7%.

Creştere economică inteligentă, durabilă şi socială
Recesiunea a expus atât punctele slabe în abordarea europeană, precum şi punctele sale forte. Ea a demonstrat că economiile europene sunt extrem de interdependente şi că ne scufundăm sau înotăm împreună. Chiar şi înainte de criză, Europa s-a confruntat cu provocări care au devenit acum mai presante: globalizarea, o sursă de scădere a forţei de muncă şi numărul tot mai mare de oameni care vor să se pensioneze, precum şi presiunea exercitată asupra energie şi de resurse.
Europa nu are nici o alternativă la schimbarea cursului, în a îmbrăţişa idei noi, în timp bazându-se pe numeroasele puncte forte ale continentului. Eșecul acestui lucru va arăta Europei din 2020 că a rămas în urmă spre deosebire de concurenţii săi, calitatea vieţii care se încadrează în creşterea economică încetineşte, iar forţa de muncă este epuizată de îmbătrânirea populaţiei.
Propunerea Comisiei privind o nouă strategie a apărut ca urmare a unei consultări publice care au atras aproximativ 1 500 comentarii. Strategia se bazează pe ceea ce s-a realizat şi de lecţiile învăţate.
Prima prioritate trebuie să fie aceea de a grăbi ieşirea din criză, dar strategia trebuie să furnizeze, de asemenea, blocuri constructive pentru creştere economică care va fi durabilă în viitor. Europa este recunoscută în întreaga lume pentru calitatea înaltă a vieţii, având la bază un model unic social.
Strategia ar trebui să asigure că aceste beneficii sunt susţinute şi chiar îmbunătăţite în continuare, în timp ce ocuparea forţei de muncă, productivitatea şi coeziunea socială sunt optimizate.

Trei domenii de acţiune
Europa 2020 se va concentra pe un trio de priorităţi interdependente: o creştere a cunoaşterii, creărea unei societăţi inclusive, şi construirea unei economii mai ecologice, competitive la nivel internaţional.

Surse noi pentru creştere economică
Europa nu trebuie să concureze cu economiile emergente, prin diminuarea costurilor forţei de muncă sau de reducere a protecţiei sociale. În schimb, cheia competitivităţii astăzi şi în viitor este de a crea o economie în care cunoaştere şi inovare sunt instrumentele primare, în care creşterea economică decurge din creierul european, mai degrabă decât Brawn sau materiale. Acest lucru necesită investiţii mai mari în cercetare şi dezvoltare şi măsuri pentru a se asigura că rezultatele cercetării sunt transformate în produse şi servicii inovatoare.
Pentru ca economia bazată pe cunoaştere să meargă, trebuiesc încurajați tinerii să acceadă la învăţământul superior, asigurându-i că toată lumea are acces la instruire pe tot parcursul carierei lor şi investițiile în universităţi sunt de o importanţă capitală.
Lărgirea accesului la internet de mare viteza va facilita, de asemenea, mai multor oameni şi întreprinderi accesul la resurse, servicii şi produse care pot îmbunătăţi viaţa.

Realizarea unei societăți durabile
Dacă Europa dorește să concureze cu China şi India, forţa sa de muncă trebuie să fie mai mare şi multi-calificată. Acest lucru înseamnă transformarea câtor mai mulţi oameni posibil în forţă de muncă şi de instituirea flexibilității care face acest lucru posibil. Această flexibilitate include un sistem de impozitare mai blând.
Pentru a fi înaintea concurenţei, înseamnă să anticipăm care sunt aptitudinile necesare în viitor. Odată identificat, nevoile pot fi satisfăcute prin încurajarea învăţării pe tot parcursul vieţii - de formare şi de învăţare pe tot parcursul carierei unei persoane. Şomajului în rândul tinerilor şi crearea unei cariere pot fi abordate prin ucenicie sau prin formare de competenţe pentru un prim loc de muncă. Măsurile de reducere a sărăciei, vor asigura, de asemenea, că toată lumea culege recompense de la Succesul economic al Europei.

Pentru o economie verde competitivă
Adaptarea economiei, astfel încât progresul să nu fie în detrimentul mediului nu este esenţial numai pentru viabilitatea pe termen lung, dar şi pentru calitătea vieţii. De asemenea, oferă oportunităţi pentru noi locuri de muncă, care necesită noi competenţe. Europa are şansa de a fi un lider aici, devenind punctul de referinţă pentru expertiza în tehnologii ecologice.
O creştere economică durabilă ecologică poate fi măsurată prin creşterea productivităţii, însoţită de o reducere a emisiilor, astfel încât să lupte împotriva schimbărilor climatice, şi o creştere în proporţie de energie provenind din surse regenerabile.
Strategia va fi discutată şi aprobată de către şefii UE şi guverne începând cu sfârşitul lunii martie iar implementarea va începe după ce aceștia se vor întâlni din nou în luna iunie pentru a conveni asupra câteva puncte rămase.
Ordinea de zi specifică va sprijini planul de creştere, cum ar fi o politică de inovare nouă, o politică industrială mai puternică şi o agendă pentru noi locuri de muncă. Pentru a fi puse în aplicare, aceste programe vor avea nevoie de acţiuni comune atât din partea statelor membre, cât şi a UE. În acelaşi timp, instrumentele-cheie ale UE, precum piaţa unică, politica industrială şi agenda economică externă trebuie să fie îmbunătăţite, astfel încât acestea vor ajuta Europa să realizeze obiectivele propuse în anul 2020.
Obiective comune şi naţionale, adaptate la circumstanţele individuale, vor fi stabilite de fiecare autoritate la nivel naţional, iar regional va fi de aşteptat să se introducă treptat reforme necesare pentru atingerea obiectivelor. Dacă vrem ca strategia va fi un succes, UE, fiecare stat membru, fiecare dintre regiunile lor şi, fiecare cetăţean european trebuie să își joace rolul.